- CONTEXT ISTORIC:
Samoilă Mârza a rămas în istorie drept fotograful de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, având ca scop proclamarea Unirii Mari și reîntregirea României prin alipirea Transilvaniei de Regatul Țării Românești și al Moldovei. La acea vreme, fotografiile au fost strânse într-un album denumit Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri.
- MOTIVE ȘI EVENIMENTE ȘTIINȚIFICE:
Aparatul de fotografiat în sine s-a născut din dorinţa lesne de înţeles de a păstra imaginea proiectată. Un pionier al fotografiei a fost litograful Joseph Niepce, care a început în 1813 să experimenteze transpunerea realității pe hârtie sau, altfel spus, fotografia. În 1822, a utilizat o combinaţie de bitum şi ulei de levănţică pentru a obţine o fotografie primitivă. O placă expusă la lumină printr-un clişeu transparent a reacţionat într-un mod semnificativ. Cu toate acestea, aparatul fotografului Unirii se afla printre primele gândite – deținându-l încă din copilărie prin darea unei perechi de boi la schimb.
Zonele de bitum atinse de lumină s-au solidificat şi fixat, în timp ce zonele expuse la mai puţină lumină au putut fi spălate. Mai târziu, în 1826, Niepce a utilizat acest proces într-o cameră obscură şi, cu o expunere de opt ore şi o cameră conţinând o placă tratată cu un aliaj de cositor şi plumb, a creat o imagine fotografică a curţii casei sale. A fost prima imagine din istorie, dar nu a putut să o fixeze şi, în timp, s-a şters. Niepce şi-a denumit fotografia heliografie sau „desen solar”. În acelaşi timp, un pictor scenograf pe nume Louis Daguerre era animat de un interes similar pentru fotografie. În activitatea lui se folosise mult de camera obscură. Şi el întreprinsese numeroase experimente cu metode de fixare a imaginilor, îndeosebi folosind tendinţa sărurilor de argint de a se înnegri atunci când sunt expuse la lumina solară.
Niepce a murit în 1833 şi Daguerre a continuat de unul singur elaborarea tehnicii.
În 1838 a descoperit că o imagine expusă pe o placă de cupru acoperită cu un strat de iodură de argint devenea vizibilă atunci când era expusă la vapori de mercur. Acesta a fost punctul de cotitură. După aceea, lui Daguerre nu i-a mai rămas decât să descopere în ce fel putea împiedica înnegrirea întregii imagini, şi a observat că scufundarea plăcii într-o soluţie de sare îndepărta iodura de argint rămasă (neexpusă) de pe placă, fixând permanent imaginea.
În 1851 a inventat o a treia tehnică fotografică, crearea instantanee a fotografiilor prin iluminarea cu o scânteie electrică – prima fotografie cu bliţ.
Fotografia a avut efecte vaste. Pe la sfârşitul secolului al XlX-lea, fotografia intrase în uzul cotidian pentru înregistrarea precisă a aspectului locurilor şi oamenilor, şi aceasta i-a eliberat pe pictori de nevoia de reprezentare fidelă.
Mişcările artistice revoluţionare ale secolului al XX-lea – expresionismul, futurismul şi cubismul – au fost „permise” de fotografie. Fotografia arăta, de asemenea, cum erau cu adevărat oamenii, locurile şi evenimentele, şi aceasta a avut un efect dramatic asupra transmiterii ştirilor, care au devenit mai obiective.
Portrete au început să se facă chiar de la început, aşa că lumea a putut vedea pentru prima oară cum arătau celebrităţile; la drept vorbind, se poate spune că a condus la un cult al celebrităţilor, bazat pe anumite imagini fotografice iconice.
Şi evenimentele puteau fi fotografiate, ceea ce a marcat debutul epocii moderne a ştirilor. Fotografiile realizate în timpul Războiului Civil American și al războiului din Crimeea au arătat războiul așa cum era: lipsit de strălucire şi sângeros; politicienilor le venea mai greu acum să amăgească oamenii în legătură cu natura războiului sau a anumitor incidente. Au fost surprinse, de-a lungul veacurilor, și evenimente mai îmbucurătoare: precum Unirea lui Ferdinand și a Reginei Maria.
Mai târziu, s-au putut capta în fotografii evenimente istorice, precum asasinarea lui John F. Kennedy şi atacul asupra World Trade Center.
Aceste imagini au avut efectul de a-i face pe oameni mai angajaţi ca oricând în evenimentele mondiale.
BIBLIOGRAFIE:
Victor Stoica, Corina Dobrescu, Florin Măceșanu și Ion Băraru, Fizică – clasa a VIII-a, Editura Art Klett, București 2020.
Maria Mariana Gheorghe, Istorie – clasa a VIII-a, Editura Litera, București, 2020.
Neagu Djuvara, O scurtă istorie ilustrată a românilor, Editura Humanitas, București, 2019.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Samoil%C4%83_M%C3%A2rza
CIMPOERU ADRIAN 